Caria dentara este o problema majora de sanatate orala afectand 60-90% dintre copii si majoritatea adultilor. Manifestarea initiala a cariei este o portiune mica demineralizata a smaltului (dedurizare) aflata la suprafata dintelui, adesea ascunsa vederii in fisurile (adanciturile) dintilor sau intre dinti. Aceasta se raspandeste in partea mai delicata, sensibila, a dintelui sub smalt (dentina). Smaltul slabit se deterioreaza formand o cavitate iar dintele este distrus progresiv.
Cariile pot ataca si radacinile dintilor daca acestea vor deveni expuse prin recesiunea gingiei.
Cariile dentare sunt cauzate de actiunea acizilor de pe suprafata smaltului. Acidul este produs atunci cand zaharurile (in principal zaharoza) din alimente sau bauturi reactioneaza cu bacteriile prezente in biofilmul dentar (placa) de pe suprafata dintilor. Acidul produs produce o pierdere de calciu si fosfat din smalt, acest proces se numeste demineralizare.
Saliva actioneaza pentru a dilua si a neutraliza acidul care provoaca demineralizarea si este o importanta aparare naturala impotriva cariilor. In afara de acizii de placa si oprirea demineralizarii smaltului, saliva este un rezervor de minerale adiacent al smaltului, care se poate remineraliza si “vindeca” odata ce acizii au fost neutralizati.
Smaltul se demineralizeaza si remineralizeaza de mai multe ori pe parcursul unei zile. Atunci cand acest echilibru este afectat si demineralizarea depaseste remineralizarea, cariile progreseaza. Cand demineralizarea are loc frecvent si depaseste remineralizarea pe parcursul mai multor luni, exista o defalcare a suprafetei smaltului care duce la o cavitate. Cavitatile, chiar si la copiii care nu au inca dintii permanenti, pot avea complicatii grave si de durata, cum ar fi durerea, abcesul dintilor, pierderea dintilor, dintii rupti, problemele de mestecat si infectiile grave.
Optiunea principala de tratament pentru o carie dentara este de a opri degradarea si de umplere (restaurare) realizata din diverse materiale (de exemplu rasini compozite, amalgam, portelan). Degradarea excesiva a dintilor poate necesita o coroana sau extragerea dintelui. In anii 1990, a existat o controversa puternica cu privire la posibila deteriorare a sanatatii din cauza utilizarii materialului de amalgam de mercur pentru a umple cavitatile cauzate de carii. Cercetarile extensive au aratat ca nu exista dovezi stiintifice valide care sa sustina o legatura intre prezenta umpluturilor de amalgam in gura si boala sistemica.
