Ce anume duce la distrugerea celulelor neuronale? Oamenii de știință au descoperit un mecanism prin care o proteină toxică din creier este declanșatoarea bolii Alzheimer, aceasta ducând la distrugerea neuronilor și a celulelor nervoase.
Echipa de cercetători de la Institutul Grenoble de Neuroștiință din Franța care a realizat această descoperire mai sugerează, de-asemenea, o potențială metodă de a dezarma acest mecanism în primele stadii de instalare ale acestora.
Studiul se preocupă de funcționarea dendritelor, acestea fiind micile structuri ale ramificațiilor neuronilor din creier care primesc informații de la celelalte celule ale creierului.
Se pare că beta-aminoida, o proteină toxică care se regăsește în creierul oamenilor cu Alzhemier, este responsabiltă pentru mecanismul care întrerupe funcționarea dendritelor din măduva spinării.
Mecanismul dezactivează o proteină numită cofilin 1, în vreme ce activitatea acestei proteine este crucială pentru funcționarea sănătoasă a dendritelor din măduva spinării.
Afecțiunea Alzheimer distruge conexiunile din creier
Boala Alzheimer este o afecțiune degenerativă ireversibilă care se înrăutățește în timp. Este una dintre cele mai des întâlnite cauze care declanșează demența. Afecțiunea reduce și distruge capacitatea de a-și aminti, de a gândi și de a duce la bun sfârșit sarcini ușoase, ajungându-se până în punctul în care oamenii cu Alzheimer nu mai pot avea grijă de ei înșiși. Majoritatea celor afectați încep să experimenteze simptome încă din jurul vârstei de 60 de ani.
Conform Institutului Național de Îmbătrânire, experții consideră că există mai mult de 5.5 milioane de oameni suferind de Alzheimer numai în Statele Unite ale Americii.
Diferite forme de demență poartă diverse peceți. În cazul bolii Alzheimer, caracteristicile evidente includ un supradozaj de beta-aminoidă în combinație cu o altă proteină numită ”tau”, la care se adaugă pierderea conexiunii dintre neuroni.
Neuronii sunt folosiți în a transmite informațiile din creier și a duce semnale de la creier la alte părți ale corpului, precum și alte organe interne sau mușchi. Milioanele de neuroni din creier comunică cu ceilalți prin trimiterea și primirea de mesaje chimice de-a lungul ”structurilor specializate” cunoscute sub denumirea de sinapse. Aceste structuri apar și dispar, se întăresc și slăbesc în funcție de experiența trăită.
Creierul stochează informația pe termen lung modificând chimia și structura sinapselor. Oamenii de știință consideră că dinamica și natura fluctuantă a sinapselor influențează memoria și învățarea.
Afecțiunile creierului sunt printre cele mai grave, deoarece ele pot determina cele mai multe reacții negative în lanț. Experții atestă că nu au inventat încă un mecanism de stopare a bolii Alzheimer, însă au confirmat că inhibarea proteinei ”cofilin” va evita expunerea beta-aminoidei, nemaiavând același efect asupra dendritelor din măduva spinării.
