Malocluzii dentare – cauze
Malocluziile dentare sunt mult mai frecvente decat s-ar putea crede – peste 70% dintre oameni sunt afectati. Oamenii cauta adesea sa trateze astfel de probleme pentru a gasi o mai buna armonie a fetei, dar consecintele unei malocluzii dentare pot depasi cu mult preocuparea cosmetica.
Ce este o malocluzie dentara?
Ocluzia dentara se refera la relatia dintre dintii superiori si inferiori (arcade dentare superioare si inferioare). Ocluzia – cand maxilarele se inchid si dintii intra in contact – este rareori declansata de actiunea voluntara. Dimpotriva, cel mai adesea inconstient oamenii isi strang dintii, indiferent daca este in timp ce mananca, in timpul inghitirii (prin inghitirea salivei) sau mai ales in repaus.
Ocluzia normala inseamna ca dintii si falcile sunt aliniate corect: molarii (dintii din spate) sunt in contact maxim permitand maxilarului sa se relaxeze si incisivii superiori (dintii din fata) usor inainte si deasupra celor din partea de jos. Dintii si falcile se inchid fara a prezenta o problema, cum ar fi o suprapunere sau un spatiu intre dinti. Prin urmare, se vorbeste de malocluzie dentara atunci cand dintii nu se potrivesc impreuna sau cand incisivii sunt pozitionati prost.
Malocluziile dentare pot fi clasificate in 3 categorii distincte:
- Clasa I: molarii sunt bine aliniati, dar dintii situati in partea din fata a gurii au anumite probleme, cum ar fi suprapunerea, rotatiile sau chiar distantarea.
- Clasa II: molarii superiori sunt mai avansati si pot aparea alte probleme, cum ar fi o discrepanta mare intre dintii superiori si inferiori, un maxilar superior avansat sau o barbie retrasa.
- Clasa III: aici, molarii superiori sunt mai in spate, iar maxilarul inferior si barbia sunt adesea avansate (prognatie sau ocluzie inversa).
Care sunt cauzele problemelor de ocluzie dentara?
Majoritatea cazurilor de malocluzie dentara sunt ereditare – de exemplu in cazurile de malformatii osoase si articulare (in maxilarele inferioare sau superioare), pozitionarea slaba a limbii etc. Astfel, daca parintii au probleme de malocluzie, copiii lor risca mai mult sa o dezvolte. Cu toate acestea, alti factori pot intra in joc cu malocluziile dentare, inclusiv:
- Pierderea prematura a unuia sau mai multor dinti (in timpul traumei sau dupa extractia dintilor) care nu sunt inlocuiti (orice dinte lipsa destabilizeaza intreaga dentitie);
- Anumite obiceiuri care au un efect asupra mecanicii maxilarelor, cum ar fi suptul degetului mare, muscarea unghiilor etc.
- Accidente care afecteaza direct maxilarul (fractura);
- Bruxismul – macina dintii.